Un nou studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea Griffith din Brisbane, Australia, ar putea deschide calea pentru cercetarea uneia dintre manifestările mai puțin cunoscute și mai debilitante ale infecției Sars-Cov-2, și anume Covidul lung. Sindromul apare chiar și la câteva luni după ce infecția cu coronavirusul a fost negativă, când pacientul nu mai este capabil să transmită boala, dar continuă să prezinte simptome ale bolii, adesea mai severe decât atunci când a fost pozitiv, chiar și luni de zile.
Covidul lung și sindromul de oboseală cronică: simptome comune
Sindromul Long Covid ar avea aceeași rădăcină biologică ca și sindromul de oboseală cronică, cunoscut în domeniul medical și sub numele de encefalită mialgică. Iar Covid-19 în sine ar putea declanșa această afecțiune. Lucrarea publicată în Journal of Molecular Medicine de către experți care lucrează de 10 ani la ME/CFS ar putea oferi o cheie interesantă pentru înțelegerea efectelor pe termen lung ale coronavirusului și ar putea ajuta la dezvoltarea rapidă a unor terapii specifice.
Directorul Centrului Național de Neuroimunologie și Boli Emergente din cadrul universității, profesorul Sonya Marshall Gradisnik, a explicat rezultatele studiului și semnificația revoluționară a acestora în ceea ce privește contribuția pe care ar putea-o avea la tratament. Ea a subliniat cum pacienții cu Covid lung raportează medicului simptome neurocognitive, imunologice, gastrointestinale și cardiovasculare care sunt similare cu sindromul oboselii cronice.
Aceeași cauză pentru Covid lung și sindromul de oboseală cronică?
Experții din echipa sa au analizat anumite tipuri de canale ionice – proteine care traversează membrana celulară și permit trecerea anumitor ioni prin celulă și invers. Aceștia au descoperit că pacienții diagnosticați cu sindromul oboselii cronice și diagnosticați cu Covid lung aveau receptorii de calciu deteriorați. Și astfel, la baza ambelor boli ar sta o absorbție deficitară a acestui element.
Simptomele variau exact în funcție de partea corpului în care erau afectate canalele ionice, provocând chiar și simptome deosebit de severe, de la ceață mentală la oboseală musculară și până la riscul de colaps al anumitor organe. Cercetările doctorului Sonya Marshall Gradisnik se desfășoară de mai bine de 10 ani, iar din 2020 includ și pacienți cu Covid lung. Care astăzi ar putea fi milioane de persoane din întreaga lume, fără terapii specifice și care au nevoie de îngrijire.
La nivel mondial există 588 de milioane de cazuri de Covid în întreaga lume. Covidul lung ar putea afecta între 30 și 100 de milioane de pacienți, cu manifestări chiar și la câteva luni după infecția Sars-Cov-2 și care pot dura mult timp, chiar mai mult de un an. În care apare necesitatea de a accesa departamente specializate pentru diagnostic și tratament orientat spre simptome. Înțelegerea modului în care această (și alte) boli își au originea este un pas uriaș în direcția descoperirii de noi terapii. În acest caz, concentrându-se pe absorbția ionilor care sunt indispensabili pentru ca organismul să funcționeze corect.
Edición Sănătate
