De multe ori ne simțim vinovați atunci când mâncăm puțin prea mult sau când pur și simplu ne este foame. Când putem spune că avem o tulburare de alimentație și când avem una?
Care sunt câteva dintre motivele pentru care oamenii suferă de o tulburare de alimentație?
În societatea de astăzi, suntem inundați de mode alimentare, de diete la modă și de aplicații tehnologice care ne urmăresc fiecare mișcare și fiecare calorie arsă, iar presiunea socială de a pierde în greutate pentru a avea un corp și un aspect frumos devine din ce în ce mai apăsătoare.
Deci, ce se întâmplă atunci când devenim obsedați de acest „moft” și unde se află linia de demarcație între alimentația dezordonată și o tulburare de alimentație? Întrebarea care este aportul zilnic standard de calorii pentru adulți este una controversată.Deci, ce se întâmplă atunci când devenim obsedați de acest „moft” și unde se află linia de demarcație între alimentația dezordonată și o tulburare de alimentație? Întrebarea care este aportul zilnic standard de calorii pentru adulți este una controversată.
Nu se presupune că alimentația normalizată este o tulburare de alimentație sau un comportament alimentar dezordonat atunci când o persoană consumă alimente atunci când îi este foame și se oprește atunci când este moderat de sătulă. Dimpotrivă, atunci când o persoană începe să consume alimente din cauza stresului sau a plictiselii, atunci alimentația normalizată devine o problemă alimentară sau o tulburare de alimentație cauzată de probleme psihologice.
Tulburările de alimentație apar atunci când oamenii mănâncă din alte motive decât foamea și mâncarea.
Ce este o tulburare de alimentație și care sunt cele mai frecvente tipuri? Persoanele care suferă de o tulburare de alimentație (DE) au zilnic gânduri obsesive legate de mâncare. Individul se gândește la calorii, la gust, la evitarea alimentelor sau la locul de unde să le cumpere. Își vor petrece ore întregi planificând mesele, numărând caloriile și muncind până în punctul în care le afectează viața de zi cu zi.
Cele mai frecvente tulburări de alimentație sunt alimentația compulsivă, anorexia nervoasă și bulimia. Fiecare dintre aceste tulburări de alimentație se poate prezenta în mod diferit la persoane diferite și poate avea consecințe pe tot parcursul vieții.
Ce înseamnă tulburări de alimentație?
Tulburările de alimentație nu sunt o „tulburare de alimentație” în sine. Cu toate acestea, comportamentul anormal este cel care poate deveni periculos.
Deși nu există o definiție clinică definitivă a tulburărilor de alimentație, termenul este adesea folosit în comunitatea de tratare a tulburărilor de alimentație pentru a descrie o varietate de comportamente alimentare anormale care nu îndeplinesc încă criteriile unei tulburări de alimentație. Unii cred că tulburările de alimentație, dacă nu sunt tratate, pot duce la o tulburare de alimentație. Cu toate acestea, nu toate persoanele cu tulburări de alimentație vor dezvolta o tulburare de alimentație clinică.
Adesea ne simțim vinovați pentru că mâncăm prea mult sau pur și simplu ne este foame. Când poți ști că ai o tulburare de alimentație și când ai o tulburare de alimentație?
O tulburare de alimentație apare atunci când oamenii mănâncă din alte motive decât foamea și mâncarea. Persoanele cu tulburări de alimentație mănâncă atunci când se plictisesc, mănâncă atunci când sunt stresate, mănâncă pentru a-și acoperi emoțiile, sar peste mese, mănâncă fără limite și adesea vomită, pot sări peste grupe alimentare importante sau mănâncă același lucru în fiecare zi.
Cum putem clasifica tipurile de tulburări alimentare?
Frecvența și severitatea modelului de alimentație anormală este principalul factor de diferențiere a tulburărilor de alimentație de o tulburare de alimentație diagnosticată. Deși tulburările alimentare și tulburările de alimentație nu corespund unor modele alimentare normale, tulburările de alimentație au criterii de diagnostic foarte specifice care descriu comportamente frecvente și severe.
Persoanele care suferă de o tulburare de alimentație (DE) au zilnic gânduri obsesive legate de mâncare.
Mulți oameni au relații problematice sau dezordonate cu mâncarea, corpul și exercițiile fizice, ceea ce duce la o obsesie excesivă de a număra caloriile, de a face exerciții fizice în exces, de a face exerciții fizice doar pentru a pierde în greutate etc. Mulți profesioniști în domeniul tulburărilor de alimentație consideră că alimentația emoțională este declanșată de o lipsă de conștientizare. De exemplu, de multe ori mâncăm imediat după ce terminăm o masă, chiar dacă nu ne mai este foame, sau luăm gustări pur și simplu pentru că ne aflăm în acea situație, nu pentru că ne este foame.
Mâncatul inconștient este rezultatul direct al inconștienței a ceea ce gândim, simțim și facem în acel moment. Prin urmare, practica conștiinței depline în materie de hrană nu ne poate împiedica să manipulăm cantități infinite de alimente fără să fim conștienți de acest lucru.
Cele mai frecvente tulburări de alimentație sunt alimentația compulsivă, anorexia nervoasă și bulimia. Fiecare dintre aceste tulburări de alimentație se poate prezenta în mod diferit la persoane diferite și poate avea consecințe pe tot parcursul vieții.
Tulburările de alimentație pot varia de la orice lucru care nu se încadrează în normă până la o tulburare de alimentație în toată regula.
Câteva exemple de „tulburări” alimentare sunt:
- Frenezie alimentară și vărsături: Anorexia nervoasă și bulimia nervoasă sunt tulburări foarte asemănătoare prin faptul că ambele implică mâncatul și vărsăturile. Anorexia nervoasă are două subtipuri: anorexia de restricție și anorexia de refuz, în timp ce bulimia nervoasă este caracterizată strict de mâncat și vărsături.
- Vărsături autoprovocate: Deși vărsăturile autoprovocate sunt un tip de comportament de refuz, persoanele cu anorexie și bulimie nu trebuie să vomite pentru a fi diagnosticate cu aceste tulburări de alimentație.
- Alimentația emoțională: Alimentația emoțională este o caracteristică comună a tulburărilor de alimentație.
Alimentația emoțională se caracterizează prin utilizarea alimentelor ca răspuns la emoțiile negative sau pozitive. Multe persoane care se angajează în alimentația emoțională folosesc mâncarea ca pe un mecanism nesănătos pentru a umple un gol sau pentru a evita sentimente dureroase, cum ar fi tristețea, anxietatea, respingerea sau furia. - Dieta restrictivă și/sau extremă: Dieta restrictivă apare atunci când persoanele exclud anumite grupe de alimente sau alimente din dieta lor din motive legate de dietă, gust, textură, obiective estetice etc.
- Abuzul de laxative: atunci când oamenii abuzează de laxative pentru a scăpa rapid de alimente în scopul de a pierde în greutate sau de a o menține.
Edición Sănătate
