De-a lungul anilor, Norvegia s-a impus cu succes ca lider în acțiunile pentru combaterea schimbărilor climatice. Cu toate acestea, o analiză mai atentă relevă o politică de spălare a imaginii, de reducere a producției de combustibili fosili și de conferire industriei o nouă perspectivă în tranziția către o economie verde.
„Norvegia trebuie să facă mai mult”, a declarat prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre în fața presei cu doar câteva zile înainte de a zbura în Egipt pentru a participa la COP27 în noiembrie 2022. Pentru a sublinia acest punct, el a anunțat că Norvegia își propune să reducă emisiile cu 55% până în 2030, mărirea obiectivului țării cu 5%.
La nivel internațional, Norvegia s-a impus cu succes ca lider în domeniul reducerii schimbărilor climatice, indicând adesea finanțările considerabile dedicate protejării pădurii tropicale, sectorului vehiculelor electrice de renume mondial, investițiilor în energii regenerabile și rețelei hidroelectrice drept exemple strălucitoare ale succesului său.
Acest rol de lider a început în 1987, odată cu raportul „Our Common Future” al fostului prim-ministru Gro Brundtland, cunoscut mai bine ca Raportul Brundtland, care a introdus conceptul de dezvoltare durabilă în Norvegia și în politica internațională. Cu toate acestea, realitatea industriei de combustibili fosili în expansiune din Norvegia contrazice această viziune asupra sustenabilității și angajamentelor țării în ceea ce privește acțiunile pentru climă.
Chiar dacă crește presiunea pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili, guvernul continuă să acorde licențe pentru proiecte de petrol și gaze în cercul polar arctic. La nivel global, Norvegia se află pe locul cinci în ceea ce privește volumul de proiecte de petrol și gaze aprobate și planificate în perioada 2022-2023. Guvernul a declarat că „nu va desființa, ci va dezvolta” industria de combustibili fosili.
Prin diferite narative, guvernul norvegian descrie sprijinul și angajamentul său față de industria de combustibili fosili nu numai ca fiind în concordanță cu obiectivele sale climatice, ci și ca fiind necesare. Funcționarii guvernamentali și compania de stat Equinor aduc adesea în discuție sustenabilitatea, responsabilitatea și conservarea statului social drept justificare pentru menținerea combustibililor fosili în circuit.
Edición Actualitate
